romancier - explicat in DEX

romancier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ROMANCIÉR, -Ă, romancieri, -e, s. m. și f. Autor de romane¹. [Pr.: -ci-er. – Var.: (înv.) romanțiér, -ă s. m. și f.] – Din fr. romancier.

romancier (Dicționar de neologisme, 1986)
ROMANCIÉR, -Ă s.m. și f. Autor de romane. [Pron. -ci-er, var. (înv.) romanțier s.m.f. / < fr. romancier].

romancier (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ROMANCIÉR, -Ă s. m. f. autor de romane. (< fr. romancier)

romancier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
romanciér (-ci-er) s. m., pl. romanciéri

romancier (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
romancier m. autor de romane.

romancier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ROMANCIÉR, -Ă, romancieri, -e, s. m. și f. Autor de romane¹. [Pr.: -ci-er. — Var.: (înv.) romanțiér, -ă s. m. și f.] — Din fr. romancier.