roboteală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ROBOTEÁLĂ, roboteli, s. f. Faptul de
a roboti; spec. muncă măruntă, de alergătură, pe lângă gospodărie. –
Roboti +
suf. -eală.roboteală (Dicționaru limbii românești, 1939)roboteálă f., pl.
elĭ. Acțiunea de a roboti.
roboteală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)roboteálă s. f.,
g.-d. art. robotélii; pl. robotéliroboteală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ROBOTEÁLĂ, roboteli, s. f. Faptul de
a roboti; spec. muncă măruntă, de alergătură, pe lângă gospodărie. —
Roboti +
suf. -
eală.