roșiatic - explicat in DEX

roșiatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ROȘIÁTIC, -Ă, roșietici, -ce, adj. Care bate în roșu, în care predomină nuanța de roșu. [Pr.: -și-a-. – Var.: roșiétic, -ă, roșiátec, -ă, roșátic, -ă, roșátec, -ă adj.] – Roșu + suf. -atic.

roșiatic (Dicționaru limbii românești, 1939)
roșiátic, -ă adj. (d. roș, vechĭ roșiŭ, cu suf. -atic). Cam roș, care bate´n roș: florile măruluĭ îs roșiatice. – În est roșietic.

roșiatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
roșiátic (-și-a-) adj. m., pl. roșiétici (-și-e-); f. roșiátică, pl. roșiétice

roșiatic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
roșiatic a. roș bătând în alb.

roșiatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ROȘIÁTIC, -Ă, roșietici, -ce, adj. Care bate în roșu, în care predomină nuanța de roșu. [Pr.: -și-a-. — Var.: roșiétic, -ă, roșiátec, -ă, roșátic, -ă, roșátec, -ă adj.] — Roșu + suf. -atic.