rincocefal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RINCOCEFÁL, rincocefali, s. m. (La
pl.) Ordin de reptile caracterizat prin existența coardei dorsale; (și la
sg.) reptilă care face parte din acest ordin. – Din
fr. rhynchocéphales.rincocefal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rincocefál s. m.,
pl. rincocefálirincocefal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RINCOCEFÁL, rincocefali, s. m. (La
pl.) Ordin primitiv de reptile caracterizat prin existența coardei dorsale; (și la
sg.) reptilă care face parte din acest ordin. — Din
fr. rhynchocéphale.