reînvietor - explicat in DEX

reînvietor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REÎNVIETÓR, -OÁRE, reînvietori, -oare, adj. (Rar) Care reînvie, care reînsuflețește. [Pr.: -vi-e-] – Reînvia + suf. -tor.

reînvietor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
reînvietór (rar) (-vi-e-) adj. m., pl. reînvietóri; f. sg. și pl. reînvietoáre

reînvietor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REÎNVIETÓR, -OÁRE, reînvietori, -oare, adj. (Rar) Care reînvie, care reînsuflețește. [Pr.: -vi-e-] — Reînvia + suf. -tor.