reîntrema (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REÎNTREMÁ, reîntremez, vb. I.
Refl. A se întrema din nou, a-și căpăta din nou sănătatea sau puterile, a se înzdrăveni, a se însănătoși. –
Re1- +
întrema.reîntrema (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!reîntremá (a se ~) vb. refl.,
ind. prez. 3
se reîntremeázăreîntrema (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REÎNTREMÁ, reîntremez, vb. I.
Refl. A se întrema din nou, a-și căpăta din nou sănătatea sau puterile, a se înzdrăveni, a se însănătoși. —
Pref. re- +
întrema.