reîncadra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REÎNCADRÁ, reîncadrez, vb. I.
Tranz. A încadra pe cineva din nou într-un post (pe care l-a ocupat anterior). –
Re1- +
încadra.reîncadra (Dicționar de neologisme, 1986)REÎNCADRÁ vb. I. tr. A încadra (pe cineva) din nou într-un post pe care l-a ocupat anterior. V.
reintegra. [<
re- +
încadra].
reîncadra (Marele dicționar de neologisme, 2000)REÎNCADRÁ vb. tr. a încadra (pe cineva) din nou într-un post (pe care l-a ocupat anterior). (< re
1- + încadra)
reîncadra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reîncadrá (a ~) (-ca-dra) vb.,
ind. prez. 3
reîncadreázăreîncadra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REÎNCADRÁ, reîncadrez, vb. I.
Tranz. A încadra pe cineva din nou într-un post (pe care l-a ocupat anterior). —
Pref. re- +
încadra.