rezol (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REZÓL, rezoli, s. m. Produs de condensare al fenolului cu formaldehida, în prezența unui catalizator bazic, cu aspect de masă sticloasă, galbenă sau brună, casantă și ușor de pulverizat, solubil în solvenți organici. – Din
fr. résol, germ. Resol, rus. rezol.rezol (Marele dicționar de neologisme, 2000)REZÓL s. m. rășină sintetică, prim stadiu în reacția de policondensare a fenolului cu formaldehida. (< fr.
résol, germ.
Resol, rus.
rezol)
rezol (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rezól s. m.,
pl. rezólirezol (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)REZÓL (‹
fr.,
rus. {i})
s. n. Rășină sintetică obținută ca prim stadiu în reacția de policondensare a fenolului cu formaldehida în prezența unui catalizator bazic. Este solubil în acetonă și se topește la 70-100º
C. Se mai numește
bachelită A.rezol (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REZÓL, rezoli, s. m. Rășină sintetică obținută ca prim stadiu în reacția de policondensare a fenolului cu formaldehida, în prezența unui catalizator bazic. — Din
fr. résol, germ. Resol, rus. rezol.