rezistivitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REZISTIVITÁTE, rezistivități, s. f. (
Fiz.) Mărime caracteristică fiecărui material, egală cu rezistența electrică a unui cub din materialul respectiv, având muchia egală cu unitatea; rezistență electrică specifică. – Din
fr. résistivité.rezistivitate (Dicționar de neologisme, 1986)REZISTIVITÁTE s.f. (
Fiz.) Rezistență electrică specifică unei substanțe. [Cf. fr.
résistivité].
rezistivitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)REZISTIVITÁTE s. f. (fiz.) mărime caracteristică materialelor, rezistența electrică a unui cub din materialul respectiv având latura egală cu unitatea. (< fr.
résistivité)
rezistivitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rezistivitáte s. f.,
g.-d. art. rezistivitắții; pl. rezistivitắțirezistivitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REZISTIVITÁTE, rezistivități, s. f. (
Fiz.) Mărime caracteristică fiecărui material, egală cu rezistența electrică a unui cub din materialul respectiv, având muchia egală cu unitatea; rezistență electrică specifică. — Din
fr. résistivité.