retardatar (Dicționar de neologisme, 1986)
RETARDATÁR, -Ă adj., s.m. și f. Retardat, întârziat; înapoiat, care întârzie, este în întârziere. [Cf. fr. retardataire].
retardatar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RETARDATÁR, -Ă adj., s. m. f. retardat. (< fr. retardataire)
retardatar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*retardatár, -ă adj. și s. (fr. retardataire, d. retard, întîrziere, retarder, a întîrzia). Întîrziat.