retarda (Dicționar de neologisme, 1986)RETARDÁ vb. I. intr. (
Franțuzism) A rămâne în urmă; a întârzia. [< fr.
retarder].
retarda (Marele dicționar de neologisme, 2000)RETARDÁ vb. intr. 1. a rămâne în urmă; a întârzia. 2. (fig.) a încetini (mișcarea); a frâna, a împiedica. (< fr.
retarder, lat.
retardare)
retarda (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RETARDÁ, retardez, vb. I.
Intranz. A rămâne în urmă, a întârzia. — Din
fr. retarder.