repicaj - explicat in DEX

repicaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REPICÁJ, repicaje, s. n. Repicare. – Din fr. repiquage.

repicaj (Dicționar de neologisme, 1986)
REPICÁJ s.n. 1. Replantare a unor plante tinere din răsadnițe într-un loc mai larg; repicare, repicat. ♦ Trecerea sau reînsămânțarea microorganismelor dintr-un vas de cultură într-altul. 2. Înlocuire a pietrelor (deteriorate) din pavaj. [< fr. repiquage].

repicaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REPICÁJ s. n. 1. replantare a unor plante tinere din răsadnițe într-un loc mai larg; repicare. ◊ trecerea sau reînsămânțarea microorganismelor dintr-un vas de cultură într-altul. 2. înlocuire a pietrelor din pavaj. (< fr. repiquage)

repicaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
repicáj s. n., pl. repicáje

repicaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REPICÁJ, repicaje, s. n. Repicare. — Din fr. repiquage.