repezitură - explicat in DEX

repezitură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REPEZITÚRĂ, repezituri, s. f. (Rar) Mișcare rapidă, precipitată; goană, fugă. – Repezi + suf. -tură.

repezitură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
repezitúră (rar) s. f., g.-d. art. repezitúrii; pl. repezitúri

repezitură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REPEZITÚRĂ, repezituri, s. f. (Rar) Mișcare rapidă, precipitată; goană, fugă. — Repezi + suf. -tură.