reordonanța - explicat in DEX

reordonanța (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REORDONÁNȚÁ, reordonanțez, vb. I. Tranz. A ordonanța din nou. – Din fr. réordonnancer.

reordonanța (Dicționar de neologisme, 1986)
REORDONANȚÁ vb. I. tr. A ordonanța din nou. [Cf. fr. réordonnancer].

reordonanța (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REORDONANȚÁ vb. tr. a ordonanța din nou. (< fr. réordonnancer)

reordonanța (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
reordonanțá (a ~) (re-or-) vb., ind. prez. 3 reordonanțeáză

reordonanța (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REORDONANȚÁ, reordonanțez, vb. I. Tranz. A ordonanța din nou. [Pr.: re-o-] — Din fr. réordonnancer.