reorchestrat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REORCHESTRÁT, -Ă, reorchestrați, -te, adj. (Despre lucrări muzicale) Care a fost orchestrat din nou. –
V. reorchestra.reorchestrat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REORCHESTRÁT, -Ă, reorchestrați, -te, adj. (Despre lucrări muzicale) Care a fost orchestrat din nou. [
Pr.:
re-o-] —
V. reorchestra.