remunera (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REMUNERÁ, remunerez, vb. I.
Tranz. A retribui, a plăti. – Din
fr. rémunerér, lat. remunerare.remunera (Dicționar de neologisme, 1986)REMUNERÁ vb. I. tr. A retribui un serviciu, o muncă prestată etc. ♦ A plăti, a răsplăti. [Cf. fr.
rémunérer, lat.
remunerare].
remunera (Marele dicționar de neologisme, 2000)REMUNERÁ vb. tr. a retribui, a plăti. (< fr.
rémunérer, lat.
remunerare)
remunera (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)remunerá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
remunereázăremunera (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REMUNERÁ, remunerez, vb. I.
Tranz. A retribui; a plăti. — Din
fr. rémunérer, lat. remunerare.remunerà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)remunerà v. a răsplăti.