remitent - explicat in DEX

remitent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REMITÉNT, remitenți, s. m. Posesorul unei polițe. ♦ Girant. – Din fr. rémittent.

remitent (Dicționar de neologisme, 1986)
REMITÉNT s.m. Posesorul unei polițe. ♦ Girant. [< fr. remettant, germ. Remittent].

remitent (Dicționar de neologisme, 1986)
REMITÉNT, -Ă adj. (Med.; despre boli) Care scade în intensitate în anumite intervale. ♦ Care poate fi remis, este remis. // s.m. și f. (Jur.) Autor al unei remisiuni. [< fr. rémittent].

remitent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REMITÉNT¹ s. m. 1. posesor al unei polițe. 2. girant. (< germ. Remittent)

remitent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REMITÉNT², -Ă adj. (despre boli) care prezintă remisiune (2). (< fr. rémittent)

remitent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
remitént¹ adj. m., f. remiténtă; pl. f. remiténte

remitent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
remitént² s. m., pl. remiténți

remitent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REMITÉNT¹, remitenți, s. m. Posesorul unei polițe². ♦ Girant. — Din germ. Remittent.

remitent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REMITÉNT², -Ă, remitenți, -te, adj. (Despre manifestările unei boli) Care scade din intensitate, care dispare temporar. — Din fr. rémittent.