remake (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REMAKE s. n. (
Cin.) Ecranizare nouă a unui film turnat mai demult. [
Pr.:
riméic] –
Cuv. engl.remake (Dicționar de neologisme, 1986)REMAKE s.n. (
Cinem.) Versiune nouă a unui film, refăcut, returnat după mai mulți ani de la premieră. [Pron.
re-méic. / < engl.
remake].
remake (Marele dicționar de neologisme, 2000)REMAKE [RIMÉIC]
s. n. versiune nouă a unui film, returnat după mai mulți ani de la premieră. (< engl.
remake)
remake (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*remake (
angl.) [
pron. riméĭc]
s. n.,
art. remake-ul; pl. remake-uriremake (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)REMAKE [riméik] (
cuv. engl.)
s. n. Variantă a unui film a cărui primă versiune a obținut un mare succes sau a cărui temă își recapătă actualitatea (
ex. „Cei șapte magnifici”, varianta americană a filmului japonez „Cei șapte samurai”).
remake (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REMAKE, remake-uri, s. n. (
Cin.) Variantă a unui film a cărui primă versiune a obținut un mare succes sau al cărui subiect își recapătă actualitatea. [
Pr.:
riméĭc] —
Cuv. engl.