regulamentar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REGULAMENTÁR, -Ă, regulamentari, -e, adj. Care ține de regulament, conform cu regulamentul; reglementar. ♦ Care este în legătură cu Regulamentul organic, privitor la Regulamentul organic. ◊
Domn regulamentar = domn al Principatelor Române care a domnit în perioada Regulamentelor organice. –
Regulament +
suf. -ar.regulamentar (Dicționar de neologisme, 1986)REGULAMENTÁR, -Ă adj. Prevăzut în regulament; conform regulamentului, reglementar. ♦ Referitor la Regulamentul organic. ♦
Domn regulamentar = domnitor al Principatelor Române care a domnit pe baza Regulamentului organic. [Cf. it.
regulamentare, fr.
réglementaire].
regulamentar (Marele dicționar de neologisme, 2000)REGULAMENTÁR, -Ă adj. prevăzut în regulament; conform unui regulament; reglementar. (după fr.
réglementaire, it.
regolamentare)
regulamentar (Dicționaru limbii românești, 1939)*regulamentár, -ă adj. (d.
regulament, ca fr.
règlementaire d.
règlement). Relativ la regulament:
chestiunĭ regulamentare. Conform regulamentuluĭ:
oră, uniformă regulamentară. Domniile regulamentare, domniile din timpu Regulamentuluĭ organic (1831-1857). Adv. În mod regulamentar:
a proceda regulamentar. – Pe la 1848 și
reglementar, ceĭa ce azĭ nu se maĭ aude de cît [!] în armată.
regulamentar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)regulamentár adj. m.,
pl. regulamentári; f. regulamentáră, pl. regulamentáreregulamentar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REGULAMENTÁR, -Ă, regulamentari, -e, adj. Care ține de regulament, conform cu regulamentul; reglementar. ♦ Care este în legătură cu Regulamentul Organic, privitor la Regulamentul Organic. ♦
Domn regulamentar = domn al Principatelor Române care a domnit în perioada Regulamentelor Organice. —
Regulament +
suf. -ar.