registrație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REGISTRÁȚIE s. f. Arta de a folosi posibilitățile timbrale ale orgii sau ale clavecinului, indicată în compozițiile moderne. – Din
fr. registration.registrație (Marele dicționar de neologisme, 2000)REGISTRÁȚIE s. f. arta de a utiliza, prin mânuirea registrelor, posibilitățile timbrale ale orgii sau clavecinului. (< fr.
registration)
registrație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REGISTRÁȚIE s. f. Arta de a folosi posibilitățile timbrale ale orgii sau ale clavecinului, indicată în compozițiile modeme. — Din
fr. registration.