refrigerent - explicat in DEX

refrigerent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REFRIGERÉNT, -Ă, refrigerenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care răcește, care produce scăderea temperaturii. 2. S. n. Schimbător de căldură, confecționat din sticlă sau din metal, folosit în lucrările de laborator pentru condensarea vaporilor rezultați la distilare. – Din fr. réfrigérant.

refrigerent (Dicționar de neologisme, 1986)
REFRIGERÉNT, -Ă adj. (Rar) Care răcește, răcitor. // s.n. Aparat dintr-o instalație de distilare care răcește prin condensare vaporii produși prin fierbere. [Cf. fr. réfrigérant].

refrigerent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REFRIGERÉNT, -Ă I. adj. care produce frig. II. s. n. aparat dintr-o instalație de distilare care răcește, până la condensare, vaporii produși prin fierbere. (< fr. réfrigérant)

refrigerent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
refrigerént¹ (re-fri-) adj. m., pl. refrigerénți; f. refrigeréntă, pl. refrigerénte

refrigerent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
refrigerént² (re-fri-) s. n., pl. refrigerénte

refrigerent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REFRIGERÉNT, -Ă, refrigerenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care răcește, care produce scăderea temperaturii. 2. S. n. Schimbător de căldură, confecționat din sticlă sau din metal, folosit în lucrările de laborator pentru condensarea vaporilor rezultați la distilare. — Din fr. réfrigérant.