refrigerare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REFRIGERÁRE, refrigerări, s. f. Acțiunea de
a (se) refrigera și rezultatul ei; răcire a unui produs până la o temperatură apropiată de punctul de înghețare, în scopul
conservării lui îndelungate; refrigerație. –
V. refrigera.refrigerare (Dicționar de neologisme, 1986)REFRIGERÁRE s.f. Acțiunea de a refrigera și rezultatul ei; înghețare, răcire, refrigerație. [<
refrigera].
refrigerare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)refrigeráre (re-fri-) s. f.,
g.-d. art. refrigerắrii; pl. refrigerắrirefrigerare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REFRIGERÁRE, refrigerări, s. f. Acțiunea de
a (se) refrigera și rezultatul ei; răcire a unui produs până la o temperatură apropiată de punctul de înghețare, în scopul conservării lui îndelungate; refrigerație. —
V. refrigera.