reflexogen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REFLEXOGÉN, -Ă, reflexogeni, -e, adj. Care poate produce reflexe (
1). – Din
fr. réflexogène.reflexogen (Dicționar de neologisme, 1986)REFLEXOGÉN, -Ă adj. Care poate produce reflexe. [< fr.
réflexogène].
reflexogen (Marele dicționar de neologisme, 2000)REFLEXOGÉN, -Ă adj. care provoacă reflexe
1 (II, 3). (< fr.
réflexogène)
reflexogen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reflexogén (re-fle-) adj. m.,
pl. reflexogéni; f. reflexogénă, pl. reflexogénereflexogen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REFLEXOGÉN, -Ă, reflexogeni, -e, adj. Care poate produce reflexe (
I). — Din
fr. réflexogene.