recopiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECOPIÉRE, recopieri, s. f. Acțiunea de
a recopia și rezultatul ei. [
Pr.:
-pi-e-] –
V. recopia.recopiere (Dicționar de neologisme, 1986)RECOPIÉRE s.f. Acțiunea de a recopia și rezultatul ei. [<
recopia].
recopiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)recopiére (-pi-e-) s. f.,
g.-d. art. recopiérii; pl. recopiérirecopiere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECOPIÉRE, recopieri, s. f. Acțiunea de
a recopia și rezultatul ei. [
Pr.: -
pi-e-] —
V. recopia.