reclamațiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECLAMAȚIÚNE s. f. v. reclamație.reclamațiune (Dicționar de neologisme, 1986)RECLAMAȚIÚNE s.f. v.
reclamație.
reclamațiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*reclamațiúne f. (lat.
reclamátio, -ónis). Acțiunea de a reclama, de a te plînge, jalbă. Hîrtia pe care e scrisă o plîngere. – Și
-áție. Vulg.
lăcrămățíe (după
lacrămĭ).
reclamațiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)reclamați(un)e f. acțiunea de a reclama.
reclamațiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECLAMAȚIÚNE s. f. v. reclamație.