rebegeală - explicat in DEX

rebegeală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REBEGEÁLĂ s. f. Faptul de a (se) rebegi; starea celui rebegit. – Rebegi + suf. -eală.

rebegeală (Dicționaru limbii românești, 1939)
rebegeálă f., pl. elĭ. Starea celuĭ rebegit. Răceala vițeilor și meilor.

rebegeală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rebegeálă s. f., g.-d. art. rebegélii

rebegeală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rebegeală f. 1. starea celui rebegit; 2. răceala vițeilor și a mieilor.

rebegeală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REBEGEÁLĂ s. f. Faptul de a (se) rebegi, starea celui rebegit. — Rebegi + suf. -eală.