reargintare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) REARGINTÁRE,reargintări, s. f. Acțiunea de a rearginta și rezultatul ei. [Pr.: re-ar-] – V. rearginta.
reargintare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) REARGINTÁRE,reargintări, s. f. Acțiunea de a rearginta și rezultatul ei. [Pr.: re-ar-] — V. rearginta.