reactiva (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REACTIVÁ, reactivez, vb. I.
Tranz. 1. (Rar) A repune în activitate. ♦
Refl. A reintra în cadrele active ale armatei. ♦
Intranz. (Despre boli) A se declanșa din nou, după o vindecare aparentă; a recidiva.
2. (
Chim.,
Fiz.) A reînnoi piesele și soluția unui element pentru a-i intensifica puterea de acțiune. [
Pr.:
re-ac-] – Din
fr. réactiver.reactiva (Dicționar de neologisme, 1986)REACTIVÁ vb. I. 1. tr. (
Liv.) A repune în activitate.
2. tr. (
Chim., fiz.) A reînnoi piesele și soluția unui element chimic pentru a-i intensifica puterea de acțiune.
3. refl. A reintra în cadrele active ale armatei. [< fr.
réactiver].
reactiva (Marele dicționar de neologisme, 2000)REACTIVÁ vb. I. tr. 1. a repune în activitate. 2. (chim., fiz.) a face ca o substanță, un fenomen să redevină active. II. refl. a reintra în cadrele active ale armatei. (< fr.
réactiver)
reactiva (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reactivá (a ~) (re-ac-) vb.,
ind. prez. 3
reactiveázăreactiva (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REACTIVÁ, reactivez, vb. I.
Tranz. 1. A repune în activitate. ♦
Refl. A reintra în cadrele active ale armatei. ♦
Intranz. (Despre boli) A se declanșa din nou, după o vindecare aparentă; a recidiva.
2. (
Chim.,
Fiz.) A reînnoi piesele și soluția unui element pentru a-i intensifica puterea de acțiune. [
Pr.:
re-ac-] — Din
fr. réactiver.