reîntrupa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REÎNTRUPÁ, reîntrupez, vb. I.
Tranz. și
refl. (Adesea
fig.) A da sau a lua din nou formă concretă. –
Re1- +
întrupa.reîntrupa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reîntrupá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
reîntrupeázăreîntrupa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REÎNTRUPÁ, reîntrupez, vb. I. Țranz. și
refl. (Adesea
fig.) A da sau a lua din nou formă concretă. —
Pref. re- +
întrupa.reîntrupà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)reîntrupà v. a întrupa din nou (BĂLC.).