reîntoarce - explicat in DEX

reîntoarce (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REÎNTOÁRCE, reîntórc, vb. III. Refl. A se întoarce din nou la locul de plecare; a reveni, a se înapoia. – Re¹- + întoarce (după fr. retourner).

reîntoarce (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
reîntoárce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reîntórc, perf. s. 1 sg. reîntorséi, 1 pl. reîntoárserăm; part. reîntórs

reîntoarce (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
reîntoarce v. 1. a întoarce ce a luat; 2. a duce înapoi.

reîntoarce (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REÎNTOÁRCE, reîntórc, vb. III. Refl. A se întoarce din nou la locul de plecare; a reveni, a se înapoia. — Pref. re- + întoarce (după fr. retourner).