reînsănătoși (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REÎNSĂNĂTOȘÍ, reînsănătoșesc, vb. IV.
Refl. A se însănătoși din nou, a deveni iar sănătos. –
Re1- +
însănătoși.reînsănătoși (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!reînsănătoșí (a se ~) vb. refl.,
ind. prez. 3
sg. se reînsănătoșéște, imperf. 3
sg. se reînsănătoșeá; conj. prez. 3
să se reînsănătoșeáscăreînsănătoși (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REÎNSĂNĂTOȘÍ, reînsănătoșesc, vb. IV.
Refl. A se însănătoși din nou, a deveni iar sănătos. —
Pref. re- +
însănătoși.