reînmatricula (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REÎNMATRICULÁ, reînmatriculez, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) înmatricula din nou (după ce a suferit o exmatriculare). –
Re1- +
înmatricula.reînmatricula (Marele dicționar de neologisme, 2000)REÎNMATRICULÁ vb. tr., refl. (despre un elev, un student) a (se) reînscrie în matricola școlară după ce a fost exmatriculat. (< re
1- + înmatricula)
reînmatricula (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*reînmatriculá (a ~) (-ma-tri-) vb.,
ind. prez. 3
reînmatriculeázăreînmatricula (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REÎNMATRICULÁ, reînmatriculez, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) înmatricula din nou (după ce a suferit o exmatriculare). —
Pref. re- +
înmatricula.