reînarma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REÎNARMÁ, reînarméz, vb. I.
Tranz. și
refl. A(-și) reface potențialul de război; a(-și) înzestra armata cu mijloace noi de luptă, cu armament nou, a (se) înarma din nou. –
Re1- +
înarma (după
fr. réarmer).reînarma (Dicționar de neologisme, 1986)REÎNARMÁ vb. I. tr., refl. A înarma din nou. [<
re- +
înarma, după fr.
réarmer].
reînarma (Marele dicționar de neologisme, 2000)REÎNARMÁ vb. tr., refl. a(-și) reface potențialul de război, a (se) înarma din nou. (după fr.
réarmer)
reînarma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!reînarmá (a ~) (-î-nar-/-în-ar-) vb.,
ind. prez. 3
reînarmeázăreînarma (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REÎNARMÁ, reînarmez, vb. I.
Tranz. și
refl. A(-și) reface potențialul de război; a(-și) înzestra armata cu mijloace noi de luptă, cu armament nou, a (se) înarma din nou. —
Pref. re- +
înarmat (după
fr. réarmer).