ratificație(Marele dicționar de neologisme, 2000) RATIFICÁȚIEs. f. ratificare. (< fr. ratification)
ratificație(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ratificáție(-ți-e) s. f., art. ratificáția(-ți-a), g.-d. art. ratificáției; pl. ratificáții, art. ratificáțiile(-ți-i-)
ratificație(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RATIFICÁȚIE,ratificații, s. f. Ratificare. — Din fr. ratification.