răsărit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂSĂRÍT1, răsărituri, s. n. 1. Faptul de
a răsări. ♦ Trecere a unui astru la orizont; momentul apariției unui astru la orizont;
spec. moment al zilei când răsare Soarele. ♦
Fig. Începutul unei ere sau al unei vieți noi.
2. Punct cardinal situat în partea orizontului de unde răsare Soarele; est.
3. Țară, ținut așezat în direcția răsăritului (
2) față de un punct de reper dat; orient; (colectiv) popoarele dintr-un astfel de ținut sau dintr-o astfel de țară. ◊
Expr. Răsăritul și Apusul = lumea întreagă. –
V. răsări.