rariță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RÁRIȚĂ, rarițe, s. f. 1. Unealtă agricolă asemănătoare cu plugul, care răstoarnă brazda în ambele părți, formând șanțuri.
2. (La
pl. art.) Șir de trei stele din constelația Orion. [
Var.:
ráliță s. f.] – Din
bg. ralița (apropiat prin etimologie populară de
rar).