rarefiant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RAREFIÁNT, -Ă, rarefianți, -te, adj. Care rarefiază, rărește. [
Pr.:
-fi-ant] – Din
fr. raréfiant.rarefiant (Dicționar de neologisme, 1986)RAREFIÁNT, -Ă adj. Care rarefiază, rărește. [Pron.
-fi-ant. / < fr.
raréfiant].
rarefiant (Marele dicționar de neologisme, 2000)RAREFIÁNT, -Ă adj. care rarefiază. (< fr.
raréfiant)
rarefiant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rarefiánt (-fi-ant) adj. m.,
pl. rarefiánți; f. rarefiántă, pl. rarefiánterarefiant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RAREFIÁNT, -Ă, rarefianți, -te, adj. Care rarefiază, rărește. [
Pr.: -
fi-ant] — Din
fr. raréfiant.