rarefiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RAREFIÉRE, rarefieri, s. f. Acțiunea de
a (se) rarefia și rezultatul ei; rarefacție. ♦ Rărire patologică a unui țesut organic. [
Pr.:
-fi-e-] –
V. rarefia.rarefiere (Dicționar de neologisme, 1986)RAREFIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) rarefia și rezultatul ei; rarefacție, rărire. ♦ (
Med.) Rărire patologică a unui țesut. [Pron.
-fi-e-. / <
rarefia].
rarefiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rarefiére (-fi-e-) s. f.,
g.-d. art. rarefiérii; pl. rarefiérirarefiere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RAREFIÉRE, rarefieri, s. f. Acțiunea de
a (se) rarefia și rezultatul ei; rarefacție. ♦ Rărire patologică a unui țesut organic. [
Pr.: -
fi-e-] —
V. rarefia.