radiosursă - explicat in DEX



radiosursă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RADIOSÚRSĂ, radiosurse, s. f. Sursă de unde radio din spațiul cosmic. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiosource.

radiosursă (Dicționar de neologisme, 1986)
RADIOSÚRSĂ s.f. Sursă cerească de unde radioelectrice. [Cf. fr. radiosource, it. radiosorgente].

radiosursă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RADIOSÚRSĂ s. f. obiect ceresc ca sursă de radiounde. (< fr. radiosource)

radiosursă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
RADIOSÚRSĂ (‹ fr.) s. f. (ASTR.) Sursă de unde radio din spațiul cosmic. Primele semnale de la o r., alte decât Soarele, au parvenit în 1946 din constelația „Lebăda”.

radiosursă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
radiosúrsă (-di-o-) s. f., g.-d. art. radiosúrsei; pl. radiosúrse

radiosursă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
RADIOSÚRSĂ (‹ fr.) s. f. (ASTR.) Sursă de unde radio din spațiul cosmic. Primele semnale de la o r., alta decât Soarele, au parvenit în 1946 din constelația „Lebăda”.

radiosursă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RADIOSÚRSĂ, radiosurse, s. f. Sursă de unde radio din spațiul cosmic. [Pr.: -di-o-] — Din fr. radiosource.