raclaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RACLÁJ, raclaje, s. n. Intervenție chirurgicală care constă în curățarea țesuturilor organice bolnave cu ajutorul chiuretei. ♦
Spec. Curățarea stratului superficial al mucoasei uterine cu ajutorul chiuretei, pentru a îndepărta ovulul fecundat; chiuretaj. – Din
fr. raclage.raclaj (Dicționar de neologisme, 1986)RACLÁJ s.n. Curățire, răzuire. ♦ Curățire a unui țesut bolnav (infectat etc.) făcută cu chiureta. ♦ Operație chirurgicală prin care se îndepărtează din uter ovulul fecundat; chiuretaj. [< fr.
raclage].
raclaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)RACLÁJ s. n. curățire a stratului superficial al mucoasei uterine pentru îndepărtarea ovulului fecundat; chiuretaj. (< fr.
raclaje)
raclaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)racláj (ra-claj) s. n.,
pl. raclájeraclaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RACLÁJ, raclaje, s. n. Intervenție chirurgicală care constă în curățarea țesuturilor organice bolnave cu ajutorul chiuretei. ♦
Spec. Curățarea stratului superficial al mucoasei uterine cu ajutorul chiuretei, pentru a îndepărta ovulul fecundat; chiuretaj. — Din
fr. raclage.