rabic - explicat in DEX

rabic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RÁBIC, -Ă, rabici, -ce, adj. (Rar) De rabie, caracteristic rabiei, privitor la rabie. – Din fr. rabique.

rabic (Dicționar de neologisme, 1986)
RÁBIC, -Ă adj. De rabie, caracteristic rabiei. [Cf. fr. rabique].

rabic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RÁBIC, -Ă adj. caracteristic rabiei. (< fr. rabique)

rabic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*rábic, -ă adj. (d. lat. rabies, turbare). Med. De turbare, al turbăriĭ: virus rabic.

rabic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rábic adj. m., pl. rábici; f. rábică, pl. rábice

rabic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RÁBIC, -Ă, rabici, -ce, adj. De rabie, caracteristic rabiei, privitor la rabie. — Din fr. rabique.