putrezire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PUTREZÍREputreziri, s. f. Faptul de a (se) putrezi; putrezeală. – V. putrezi.
putrezire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) putrezíre(pu-tre-) s. f., g.-d. art. putrezírii; pl. putrezíri