putrezime(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PUTREZÍME,putrezimi, s. f. (Rar) Putreziciune. – Putred + suf. -ime.
putrezime(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) putrezíme (rar) (pu-tre-) s. f., g.-d. art. putrezímii; pl. putrezími