pungășeală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PUNGĂȘEÁLĂ,pungășeli, s. f. (Fam.) Faptul de a (se) pungăși. – Pungăși + suf. -eală.
pungășeală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pungășeálă (fam.) s. f., g.-d. art. pungășélii; pl. pungășéli