pungui (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)punguí,
punguiésc și
púngui, vb. IV
1. (pop.) a pungăși.
2. (refl.; reg.) a se căuta, a se scotoci prin buzunare de bani.
3. (reg.) a pungăli, a coase prost, de mântuială.
4. (refl.; reg.; despre fructe) a se încreți, a se zbârci.
5. (reg.; despre gură sau buze) a pungi, a țuguia.
pungui (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))PUNGUÍ, punguiesc, vb. IV.
Tranz. (
Reg.) A fura, a escroca, a pungăși. – Din
pungă.