pungășoaică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PUNGĂȘOÁICĂ, pungășoaice, s. f. (
Fam.) Hoață de buzunare;
p. gener. hoață. ♦ Femeie șmecheră, vicleană, escroacă. –
Pungaș +
suf. -oaică.pungășoaică (Dicționar de argou al limbii române, 2007)pungășoaică, pungășoaice s. f. 1. hoață de buzunare
2. femeie șmecheră / vicleană; escroacă
pungășoaică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pungășoáică (
fam.)
s. f.,
g.-d. art. pungășoáicei; pl. pungășoáice