pungășie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PUNGĂȘÍE, pungășii, s. f. Faptă de pungaș; furt, hoție; escrocherie, înșelătorie. –
Pungaș +
suf. -ie.pungășie (Dicționar de argou al limbii române, 2007)pungășie, pungășii s. f. 1. furt, hoție
2. escrocherie, înșelătorie
pungășie (Dicționaru limbii românești, 1939)pungășíe f. (d.
pungaș). Meseria de pungaș. Faptă de pungaș.
pungășie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pungășíe (
fam.)
s. f.,
art. pungășía, g.-d. art. pungășíei; pl. pungășíi, art. pungășíilepungășie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pungășie f. meserie și faptă de pungaș.