punctualitate - explicat in DEX

punctualitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PUNCTUALITÁTE s. f. Însușirea de a fi punctual. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. ponctualité (după punctual).

punctualitate (Dicționar de neologisme, 1986)
PUNCTUALITÁTE s.f. Însușirea de a fi punctual; exactitate, regularitate în executarea unei lucrări. [Cf. fr. ponctualité].

punctualitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PUNCTUALITÁTE s. f. însușirea de a fi punctual (1); exactitate, regularitate în executarea unei lucrări. (după fr. ponctualité)

punctualitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*punctualitáte f. (d. punctual: fr. ponctualité). Calitatea de a fi punctual.

punctualitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
punctualitáte (punc-tu-a-) s. f., g.-d. art. punctualitắții

punctualitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
punctualitate f. exactitate, regularitate minuțioasă.