prunci(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PRUNCÍ,pruncesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A copilări. – Din prunc.
prunci(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pruncí(a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pruncésc, imperf. 3 sg. prunceá; conj. prez. 3 săprunceáscă