pruji (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)prují (prujésc, prujít), vb. – (
Mold.) A glumi, a face pozne, a flecări.
Rut. pružyty (Candrea; Scriban). –
Der. pruje (
var. prujă, prujitură),
s. f. (glumă, anecdotă);
prijalnic (
var. prujitor),
adj. (glumeț).